Category: educație

Pe vremea mea părinți erau ignoranți hotărîți, nu comunicau niciodată nimic de la ei în jos, decît prin violență verbală, psihică ori prin bătaie și, desigur, prin tradiționala japcă a faptului împlinit.
Azi genitorii încep s-o dea cotită sau chiar pe dos. Progeniturilor li se dau iluziile libertății de a alege, cele ale propriei importanțe, explicații inutile ori nesolicitate, minciuni frumoase, șantaj ori troc afectiv. Astfel îndobitociți, micii împuțiți vor uita să se răzbune pe ei la timp, cel mult azîrvlindu-i tardiv să putrezească într-o mortărie, adică un azil de bătrîni infect și bine meritat.

Acu’ nu mai vine vacanţa cu trenu’din Franţa, ci se lasă adusă și dusă de val. Covid 5.

Adevărata bogăție e spirituală. De aia, cei care-s prinși, arși de dorința de îmbogățire rapidă, îs vîrîți la pușcărie, c-aco pot citi toată ziua nederanjați de pofte materiale.

Hai că majoritatea din noi am copiat, fie la teme, la lucrări de control, fie la teze, la examene, ba chiar și la locul de muncă, furînd nu doar meseria. Democrație reprezentativă e atunci cînd pe majoritatea de hoți o reprezintă la putere cel puțin un hoț. Demiterea ministrului e eșecul ei.

A ajuns și la noi moda occidentală de a te descotorosi de copii, aruncînd cu bani grei pe tot felul de activități, cursuri sau animații pentru ei, totul la program și soldate cu o diplomă, un atestat sau măcar o serbare de final, la care părinții promit solemn să fie de față și să se prefacă ori chiar să creadă delirant că odrasla lor ar fi un super talent. Sărăcuțul nătărău mai și suferă ca un cîine , dacă se vede văduvit de publicul familial, atunci cînd părinții au uitat de eveniment, luați cu alte idioțenii ori alte vicii adulte. Bine, mulți copii par minune cît îs mici, ca mai apoi, după adolescență, să ajungă de o imbecilitate năucitoare, ireversibilă și aparent de neexplicat. Ce nu înțeleg părinții e că oricîte resurse ai băga în viței, nu poți scoate mai mult decît o vacă sau un bou. Boosterul nu ține de imunitate pe viață.

Grație inteligenței artificiale tot mai avansate, pe viitor rolul de profesor îl va juca un avatar, o hologramă ce va fi prezentă mai mult online decît în săli de curs, copie fidelă multiplicată la nesfîrșit a unui dascăl în carne și oase, însă fără toanele sau prostiile acestuia, dar cumulînd tot ce e mai bun din toți învățații lumii. La fel se va proceda și-n administrație, cu primarii, cu diferența că primarului virtual universal i se va scoate programul cu mita și comisionul de 20%.

Timp de un secol savanții fanatici ai educației ne-au băgat în cap că omul e un aparat de învățat, care se naște cu hard-diskul gol și (-i) crapă cînd e plin. Acu recunoscură și ei că de fapt e cam plin hardu din născare, și învățarea depinde tot de ce e pe el, garbage in, garbage out, deși se cam știa de la Darwin. Dar există speranță, că n-am fi doar un vehicol tembel pentru ca genele să obțină alte gene. De exemplu ele ne-au dirijat și programat cea mai mare plăcere în viață: să ne futem. Ca să se asigure că nu uităm să le diversificăm, fie și accidental. Cum nimănui nu-i place să fie doar o unealtă, am inventat avortul și contracepția. Că orice ar zice cei care au ratat totul în alte privințe, copiii nu-s cea mai mare plăcere, ba cei ai altora chiar dimpotrivă…

Facultățile românești nu scot absolvenți idioți pe bandă rulantă, în ciuda faptului că profesorii li-s anti-talent, pe pile, ciubucari, curvari și tîrfe, iar examenele-s de formă și de vînzare. Studenții se licențiază astfel simultan și în școala vieții, unde nimic nu e ceea ce pare. E tot ce au nevoie ca să fie pregătiți pentru viitor.

Educația nu ține loc de inteligență. Dacă copilul e inteligent, nu-l educa, că-l strici cu prostia ta. Dacă e prost, e pierdere de resurse, și riști ca mai tîrziu să-și piardă și mințile. Bine, și le poate pierde și dacă e deștept, moștenirea genetică afectată de dresura școlară sau profesională fiind cauza.

Se construiește o nouă grădiniță pentru copiii încă nenăscuți sau încă nestabiliți la noi în sat. Bine, tot în cadrul fostei școli generale, care are deja trei corpuri de clădire care stau oricum goale. Dar,na, nici n-o să facă notă discordantă, cînd o să avem primul sat turistic din țară de case goale, dar încă pline de fală, ca ultimele cruci din cimitir.

Mintenaș începe școala și dascălii jubilează că încă mai au o pită ușoară, că școala online nu i-a trimis la căpșuni. Păcat. Ar fi învățat geografie, limbi străine și smerenie de sezonier la alții acasă. Adică exact ceea ce ar fi trebuit să predea.

La cîte cursuri universitare am ascultat meșterind prin ogradă, pot pretinde că am mai multe facultăți, deși unii mi le pun la îndoială și pe cele de bază, mintale.

Ultimele cercetări certifică că nici preaplinul de educație în familie, nici în școală, nu ascute inteligența, caracterul ori aptitudinile copilului, decît temporar, un super-boost efemer. La maturitate, cel îndopat, revenind la setările din fabrică, dă impresia că s-a prostit tuturor celor care l-au cunoscut copil și adolescent. E ca la culturiștii pe steroizi sau la dopați: un drog, cu sechelele de rigoare. Mai de impact sînt relațiile ori banii părinților: de unde și numărul exacerbat de prostovani grămadă în posturile cheie.

Ultimele cercetări dovedesc că educația dată de părinți sau de școală nu are nici un efect asupra copiilor. Nu le crește nici inteligența, nici bunătatea și nici tăria caracterului. Nici lipsa educației nu are efecte, nici supra-încărcarea cu stimuli noi, jocuri, cursuri, ore particulare, artă ori cultură. Copilul e produsul loteriei genetice a ultimelor generații amestecate, și al anturajului din afara familiei. Nu poate fi modificat decît dacă e abuzat, și doar în rău. Așa că lasă-l în pace, nu-ți mai pierde nici vremea cu el, nici veniturile. Dacă-i prost, prost o să moară. Dacă-i deștept, nu-i meritul tău. Nu poți decît să-l enervezi, să te țină minte și să te bage la azil.

Eu încă sper ca școala românească de hackeri – singura recunoscută pe plan mondial – să producă pe unul care să pună învățămîntul online de tot pe butuci. Elevii nu merită să aibă mai multă școală decît vacanță, iar profesorii nu merită să fie toți plătiți. Dacă tot e online, atunci să fie un singur prof pentru toată țara.

Cum dau de bani sau urcă pe scara socială, norocoșii parveniți caută să se și cultive. Nu pentru că brusc le-ar fi crescut curiozitatea intelectuală ori veleitățile artistice, ci pentru a ne putea scuipa semințe-n cap cu justificarea superiorității lor, dacă sîntem mai jos decît ei, fie ca să poată accede la cercuri mai înalte, fără să se facă de comedie . Eu m-am pregătit de mic pentru marele salt înainte, crezînd că educația, erudiția, cultura te scapă de sărăcie. Țeapă! Nu te scapă nici de prostie, doar că-ți dă la imbecilitate niște aere, care ți-o dublează.

Cum dau de bani sau urcă pe scara socială, norocoșii parveniți caută să se și cultive. Nu pentru că brusc le-ar fi crescut curiozitatea intelectuală ori veleitățile artistice, ci pentru a ne putea scuipa semințe-n cap cu justificarea superiorității lor, dacă sîntem mai jos decît ei, fie ca să poată accede la cercuri mai înalte, fără să se facă de comedie . Eu m-am pregătit de mic pentru marele salt înainte, crezînd că educația, erudiția, cultura te scapă de sărăcie. Țeapă! Nu te scapă nici de prostie, doar că-ți dă la imbecilitate niște aere, care ți-o dublează.

Erudiția, cultura enciclopedică, cititul, și toate celelalte forme de educație și informare sînt în principal doar spălare de creier, cîtă vreme tot ce ai aflat nu a fost trăind-le și simțindu-le pe propria-ți piele, că să vezi că lucrurile stau altfel sau chiar pe dos. Asemeni credinței în orice, care e în întregime doar prostie și prostire.

Toate școlile și universitățile mioritice funcționează și pe examene aranjate, pe pile sau pe bani. Personal cunosc detaliile de fraudare a admiterii, a parcursului și a încheierii studiilor la universități din Timișoara și Cluj, direct de la studenții ori de la profii universitari beneficiari, că doar nu și-au făcut vile de lux din meditații. Eu am copiat din clasa întîi pînă la licență. N-am corupt pe nimeni. Mergeam la școală pentru colegi, nu pentru diplome. N-am luat oricum niciuna pe drept. Mulțumesc Ministerului Învățămîntului pentru condițiile ideale de absolvire fără merite deosebite. Nu mi-au folosit diplomele la nimic oricum, ca și carnetul de șofer profesionist pe care l-am obținut pe pile. Noroc că n-am omorît pe nimeni, că am încercat totuși uneori și să șofez. Mulțumesc oricum Scolii de Șoferi a Jandarmeriei și Poliției Române pentru permisul cadou. Calul de dar nu se caută la dinți.

Niciodată nu mi-a plăcut școala. Să fi fost profesorii? Genul ăla de jepcuitori, ca popii, și ca politicienii, ca ONGiștii, cei care ar fura și firmiturile unui cerșetor. De carte am avut parte și fără ei, ba am ajuns și departe, dacă socotesc kilometrii. Ia uite ce frumos dau cu mătura!

Toată spoiala de educație, de bune maniere și de politețe nu e ceva ce le vine natural doar la unii copii mai înzestrați, însă la alții mai primitivi nu, ci e doar măsura dresajului, prin pedepse și recompense, la care primii au fost supuși de mici, iar de care ultimii au fost scutiți. Manierismul copiilor denotă doar gradul de snobism, de conformism conservator și siluitor al părinților. Nici o formă de respect nu vine de la sine, orice dresaj e o formă de viol al sufletului și de otrăvire a minții cu o otravă lentă, dar sigură. E și motivul pentru care pe eroii pozitivi ai intoxicării părintești nu-i găsim decît în filme.

Se știe că dascălii, buni de dracu sau nu, au oroare de predatul online, fiindcă, pe lîngă că le înregistrează și le trădează nepriceperea, prostia, nebunia, abuzul, perversitatea, îi mai și împiedică să frece menta, să se distreze, ori să se ocupe cu probleme personale, ca de obicei. Cînd eram prof îi puneam în catalog prezenți pe cei absenți, le umflam notele tuturor, nota 7 le-o dădeam doar la retarzi, restul căpătau 8, 9, 10, din burtă, și dacă erau bîtă. Părinții credeau că o fac din obligație ori din prietenie pentru ei, majoritatea fiindu-mi foști colegi de școală. Mă interesa pe mine învățămîntul românesc, tot atît cît balada Miorița pe un chinez .

În lumea civilizată, adică cu tradiție în exploatarea celor necivilizați, cărțile de la bibliotecă încă mai au semnul de carte. La noi și pe ăla-l fură, fiind unul din stimulentele ce-i aduc pe cititori pe acolo. De aia-s bibliotecile publice goale, că nu mai au ce fura.

Elevii români sînt printre cei mai bețivi din lume. Cică 80% dintre școlari trag la măsea începînd din Generală, de pe la 12-13 ani. Cu fumatul stau mai prost, fiindcă nu le mai ajung banii și de țigări. E și vîrsta primei lor îndrăgosteli, alcoolul facilitîndu-le iluzia frumuseții colegelor lor, tot mai butucănoase și mai grase, victime colaterale ale îndopării părintești și animaliere cu antibiotice și hormoni de creștere.

Noroc că începe în sfîrșit școala! Altfel riscam ceva cu mult mai periculos decît coviduțul: să creadă nu doar copiii, ci și părinții, că au scos ceva deștept din ei.

De anul trecut campusurile studențești îs goale, ca și buzunarele celor care-i căpușau: vînzătorii de diplome fără valoare, de cursuri nerecunoscute, de chirii infecte, de alcool, de droguri, de mîncăruri nesănătoase la suprapreț, de cluburi de ars gazul ori de vii, taximetriști hoți, proxeneți de lux, partide de corupți, média, biserici, asociații și culturi de nebuni. Să fie sănătoși!