amicale

Tot mai cîrcotaș, susceptibil, nespontan, calculînd orice, semn că i-ai trecut din tabăra prietenilor în cea a ostilității cordiale. Cordială pentru că încă mai întrezărește posibilități de a se folosi de tine. Cum fac muierile proaste, cît și cele inteligente, sau orice om normal pe plan profesional. Deci fă-ți un real serviciu și ia-i semnalele contradictorii drept declarație de război, și nu-ți mai bate capul cu motivele, că nu-i nevoie de ele.

a rade de sub nas

Cică ar fi semn de lipsă de afecțiune, dacă mănînci repede, ca un hămesit. Deși am afecțiune din plin, de anul trecut, eu tot așa halesc, de parcă se bat turcii la gura mea. Și de ăia care pășesc repede se zice că trăiesc mult. O să vă spun după ce mor, dacă e tot un mit.

zen

Pentru pace interioară nu-i nevoie de filozofii și practici orientale, de impostori gen: Osho, Krishnamurti, Sadhguru. E suficient să te consideri un extraterestru într-o scurtă vizită pe Planeta Albastră. Orice te-ar putea enerva astfel devine brusc amuzant sau interesant. Pînă și atunci cînd îți faci nevoile, te poți simți răzbunat pentru cele îndurate în trecut. Bașca că odată întors în lumea ta, te mai poți lăuda și că te-ai căcat și te-ai pișat pe Terra.

la pat

La ce foame de iubire e în lume, să dormi singur/ă e o crimă împotriva umanității.

foste

Aveam o slăbiciune pentru una care se pare că avea pasiunea auto-distrugerii, inoculată de părinții, ce o confudaseră în copilărie cu un sac de box psihic și fizic. Confuzia lor se datora faptului că Ceaușescu îi cufundase prea des în întuneric. Iar pe cine vedeau ăștia doi la lumînare credeau că și-o cam caută. Le-am cerut mîna fetei și au fost de accord, nu înainte să mă prevină cine le e odorul, descriind-o cum suportase ani de zile abuzurile fizice și psihice totuna cu tortura de la partenerul ei de dinaintea mea. Nu cred că le păsa de mine. Probabil o făceau ca ulterior să nu le returnez marfa. Ea era încă sub vraja respectivului torționar, dar sadismul lui întrecuse masochismul ei, aducînd-o în pragul nebuniei. N-am reușit să-i fiu terapeut pînă la capăt, nici să fiu mai pasional decît ăla, ca să-i treacă nostalgia după el. Măcar am încercat. Dar cînd te bați cu una care doar părea puternică, slăbiciunea se ia. Iar pentru slăbiciune nu am milă.

imunitare

Prima iubire e ca o gripă. Cu cît o iei mai repede cu atît îți crește imunitatea și rezistența la următoarea. Vai de cei care n-au suferit la timp, ori chiar niciodată din dragoste! Cînd îi lovește, o să pățească mai rău decît intubații de covid.

cazone

În armată, cînd un soldat avea vizitatori, dacă primea pachet cu de-ale gurii, împărțea și cu cei din dormitor, unii discreționar, alții lăsau pachetul deschis undeva, să se servească toți, cu ce și cu cît vor. Așa făcu și unul pe care nu-l suportam, și totuși am băgat mîna și am luat hămesit de dulce un cornuleț. Pachetul i s-a volatilizat în cîteva secunde. Nici măcar nu se uita la noi ofertantul. M-am simțit prost pe moment, dar nici ulterior nu mi-a trecut. Am jurat să nu mai pun botul la genul ăsta de tentații pe veci. Toți ați făcut lucruri de care vă e rușine, sau ați fost supuși unor tratamente umilitoare. Nu vorbesc aici de cazurile grave, care s-au lăsat cu traume și ulterior cu pastile. Ci de cornulețul groazei. Cînd sharing is not caring.

Dragobete

Urmașii, căpușele, colaboratorii, turnătorii, angajații, torționarii fostei Securități, actualul SRI, și Parlament, sînt azi în toate structurile parazitare sau profitabile ale societății. În PSD, USR, PNL, UDMR, AUR. La stat, la privat, în cultură, artă , sport, mass-media, bănci, asigurări, turism, internet, învățămînt, institute, ambasade, sănătate, ONG-uri, asociații, biserică, culte, minorități, agricultură, industrie, import, export. Din curvele bătrîne mai găsim și la morgă și în cimitire, n-au plecat de tot, pactul cu diavolul îi obligă să ne bîntuie încă prin succesiunile urmașilor și prin creierele noastre spălate de iertare și împăcare cu soarta. De Dragobete 2021, încă te iubim Securitate. Iubește românește!

dragoste la prima vedere

În tinerețe pe mess vrăjeam din satul natal la o „spanioloaică” (*o româncă dintr-un sat vecin, mutată definitiv în Spania). Părea că pune botul, aproape tot cît îl puneam și eu. Stabilirăm să ne vedem la următoarea nuntă, la care primiserăm invitații amîndoi. La nuntă, virtuala mi se prezentă de braț cu altul, notoriul idiot al comunei. O întrebai ce s-a întîmplat, și-mi recunoscu că ăla se oferise s-o aducă cu mașina de la aeroport și pe drum s-a îndrăgostit de el. După miezul nopții pînă spre dimineață remarcai că era tot singură la masă. Mă interesai la țațe unde îi dispăruse amorezul. Aflai că se dusese să tocmească și să aducă o prostituată, cică de lux, cu 50 de euro/de căciulă pentru un gang-bang împreună cu alți nuntași amatori, candidați mai discreți la titlul de imbecili ai satului, Acești fii aparent solvabili ai satului, stabiliți în orașe mai mari și pe afară, reveneau în vatra lui doar pentru fală și parade. Amorezul le dădu țeapă și de bani și de futut, adjudecîndu-și curva promisă pentru restul nopții, în timp ce flăcăii ce o arvuniseră, cu buzele umflate, înjurau, se turau și jurau să-l fută pe țepar în gură la propriu, cînd or pune mîna pe el. O consolai pe spanioloaica contrariată cu o vorbă bună: că poate data viitoare o avea mai mult noroc în dragoste, dacă nu la prima vedere, măcar la a doua.