medicina

Vracii ăștia ai noștri de Ev Mediu, ce se cred doctori, oameni de știință, cercetători, sînt produsele școlii de medicină mioritice, instituție de tradiție mai aproape decît crezi de o măcelărie de cartier sărac din Coasta de Fildeș. Pînă și într-un veterinar dintr-un trib de canibali te poți încrede mai mult decît în ei. Norocul lor e că cei mulți și proști au încă respect pentru diplome, grade , decorații, uniforme și halate. De-ar bănui publicul cum stă treaba cu șamanii cu stetoscop, i-ar teleporta de la Reanimare direct pe Veșnicele Plaiuri ale Vînătorii, sugrumîndu-i cu furtunurile de la perfuzii.

speculanți

S-o umplut netu și tv-ul de specialiști în nutriție, in horoscoape, în medicină, în numerologie, în vocaționale, în economie, în motivaționale, în politică, în psihologie, în spiritualism, în energii. Iar România merge din greșeală în greșeală spre victoria finală în absolut toate domeniile. Și orice e aplicat aici, e expirat deja de mult în altă parte. Credulitatea și incompetența ne sînt singurele resurse umane inepuizabile.

oportuniști

Majoritatea celor care dau tunuri, mint, falsifică acte, dedîndu-se la orice ca să treacă într-o castă superioară nu o fac neapărat din din motive de supraviețuire ori din lăcomie, ci ca să cîștige recunoasterea și respectul celorlalți. Cei care obțin astfel ce vor, adică să urce pe scara socială, pierd și minimul de respect și de recunoaștere pe care îl aveau înainte de a o săvîrși. Aviz amatorilor că-și pierd vremea cu sacrificii inutile.

bugetari

Am lucrat și eu în primărie. Impropriu spus „lucrat”, că de fapt munca în administrație e prezenteism, care diferă de absenteism, doar prin faptul că ești prezent, în rest nu trebuie să produci, nici să faci nimic. Am fost și profesor de franceză suplinitor, presupune același lucru, doar că mai poți da note și prezențe din burtă, ca să treacă timpul mai repede, eventual dînd și teme din manual pe parcursul orei sau pentru acasă. Ca profesor, cea mai interesantă parte e cancelaria, unde se poate rostui de un amantlîc, cu alea care încă nu s-au deformat de tot de la catedră. La primării opțiunile amoroase sînt mult mai limitate, că acolo-și aranjează posturile toate rebuturile, care au pierdut orice speranță de a mai face ceva mai cu sens.

caritabilii

Iar dau televiziunile și preamilostivii de facebook cu gaze lacrimogene, compătimind cîte un bătrîn care face sărbătorile ori o mierlește singur, ca țoapa de Țopeasca cu cînii ei nevinovați cu tot. Problemă creată chiar de bătrînii respectivi, care și-au educat copiii ori și-au stîrnit anturajul în asemenea hal încît aceștia se pișă pe ei.
Măcar de ar scuti și restul societății de cercul lor familial și de prieteni, dar vezi să nu: boșorogii crapă salutar, iar nouă ne lasă moștenire scursurile lor de urmași.

mila crăciunală

Luna cadourilor, cea în care să fim mai buni, scoate iar la scenă deschisă caritabilii exhibiționiști, umanitarii de paradă, care în restul anului ți-ar cere socoteală și pentru că ai folosit prea multă hîrtie igienică, în caz că te prinde căcarea pe la ei. Normal , nu le mai rămîne destulă să se șteargă la gură.

generozitate exhibiționistă efemeră

Luna Cadourilor bate la ușa news-feedului. Iară se umple de siropoși altruiști, generoși, mizericordioși, ce mimează abnegația, pînă stîrnesc greața. Dăruirea asta exhibiționistă efemeră îi face și mai penibili, accentuînd lipsa lor totală de empatie ori de solidaritate în restul anului. Dar cei mai infecți sînt cei care te îndeamnă să donezi tu, în timp ce se lăfăie în privilegii ei înșiși, la care n-ar renunța nici măcar cîteva zile în favoarea ”ghinioniștilor”, ca să dea un exemplu personal , fie el și atît de indiscret și de găunos vanitos. Adevărata filantropie e să tot dai pînă nu mai ai. Dacă mai ai, nu ești filantrop, ci mizantrop.

margarina

Pe cînd eram pe un trend ascendent în demult uitata și fulminanta-mi carieră în vînzări de produse Unilever, corporația ne trimite un expert trainer, să ne învețe să vindem margarina, accentuînd și beneficiile ei, ca înlocuitor mai sănătos și mai ieftin al untului. Ne împroșcă ăla entuziast ore întregi cu dejecții, ciorbe fetide de jumătăți de adevăr, de fake news-uri, de minciuni sfruntate și de certitudini de domeniul științifico-fantasticului. La sfîrșit îi zic că adaosul de vitamine la otravă, nu anulează otrava, adică margarina, ulei vegetal hidrogenat/ saturat , generator de cancer, boli de inimă, diabet, etc. M-a întrebat de unde știu, și cum de e legală atunci. I-am dat-o la pisicul meu, zic, și ăla mi-a tras o gheară, admonestîndu-mă: „- Știu că crezi că am nouă vieți, în schimb te asigur că am un singur ficat!”

talentul ca muncă

Se umplu Facebookul de poze de profil cu propagandă de paraziți, de narcisiști, de hoți și de impostori: „Cultura e muncă” / „Arta e muncă”, etc.
Dacă era, măcar pe jumătate, evident că n-ar mai fi fost nevoie să se și precizeze. Ca aia care te asigură că n-a vrut să-și bată joc de tine, dar na, așa o ieșit.

ajutor la nevoie

În timp ce-și cîștigau pita bine, au legat prietenii cu alții care o cîștigau la fel, ori chiar mai bine. Clasa de mijloc. Mereu m-au uimit cu credința lor în ajutorul imediat și necondiționat pe care și l-ar acorda unii altora, în caz de nevoie. Sprijin verificat deja, zic ei. Atîta că sprijinul financiar, împrumut, cadou , material ori personal e valabil cîtă vreme beneficiarul e încă solvabil, adică imediat recuperabil. Dacă prietenul ajunge ireversibil falit ori pe drumuri, nici dracu n-o să-i mai dea decît cel mult bani de un cofrag de ouă, însoțite de o gălăgie de sfaturi nesolicitate, gen: să nu cumva să le pună în același coș. În vremurile mele de glorie, pe cînd umblam desculț în supraviețuire, încercasem să iau împrumut 100 de lei de la neamuri. Nu mi-au dat, dar au avut bunul simț să îmi propună niște ouă, în loc de sfaturi.

popularitatea opulenței și a golăniei

Bogații și golanii au în comun infracționalitatea relațională, și stupiditatea cruntă, în forma cea mai profundă, oricît ar părea de sclipitori, ei considerînd lumea doar ca pe o vacă de muls, ca pe inamicul lor public și privat numărul unu. Românii-s pe primul loc în Europa în a-i aprecia. Nu din lipsă de caracter, ci tot din pură prostie, nepricepînd ori nefăcînd nici un efort să înțeleagă mecanismele reale ale bogăției și ale golăniei: după mine potopul, ori totul pentru mine, nimic pentru ceilalți. De la rapacitatea asta de prădători, avuții și găinarii nu au făcut niciodată concesii, decît temporare, cînd au pierdut războiul, nu cu lumea , ci cu alți prădători. De aia toate drepturile omului modern sînt doar bătălii pierdute temporar de lepre și de parveniți, ceea ce se întîmplă atunci cînd o idee cu adevărat revoluționară nu poate fi sufocată timp de secole.

ludiții virtualului

Că tot e vreme de numărat bani, de călărit în scîrbă nevasta ori de văzut filme proaste, mă uitai la paranoicii ăia din The Social Dilemma 2020, cu groaza lor de sperioși congenitali, că cică toți puradeii o să crească cu nasu-n ecranul tactil, și s-o dus dracu lumea cea grozavă pe care o știm. Iar predica asta anti tehnologie o țin chiar ăia ce o perfecționară, care tocmai făcură milioane de dolari nemunciți pe seama ei. That s what I call to be stunningly full of shit. Ducă-se dracului lumea, dar cît mai repede! Deja toți părinții îs imbecilizați, fie de mass -media, fie de la natură, să nu-și lase odraslele-n pace să stea pe net cît vor. Să nu se mire, cînd aceștia o să se descotorosească de ei într-un azil de bătrîni, unde singura companie disponibilă și suportabilă le va fi defibrilatorul și dezcivilatorul internet.

infantilizare

Cei care te îndeamnă să mergi la vot presupun că ești prea retardat, infantil sau iresponsabil, încît să fii în stare să hotărăști cu capul tău dacă să participi, să le confirmi sistemul sau nu. Adică un manipulabil. Tocmai de aia logic ar fi să te îndemne să nu votezi,dacă tot bănuiesc ei că n-ai discernămînt. Păi cum să nu te distrezi, cu asemenea elite?

chipeșii

Mă uitai la topul celor mai frumoși actori bărbați din lume: toți albi, cu figuri blajine, de om bun, pe cale de a se buhăi ori deja fleșcăite de vicii ori de traiul prea bun. Niciunul bătut de ploaie, de vînt, de furtuni ori de străfulgerarea vreunui gînd, profund ori crunt. Femei urîte cu coaie…

bărbi

Tot mai mulți îmblăniți facial, de la simpli nebărbieriți la bărboși stufoși. Majoritatea ascunzîndu-și defecte faciale, ori complexe de inferioritate: figură puerilă, inofensivă, fălci și bărbie feminine. Vor să pară serioși, maturi , stăpîni pe ei, ba chiar periculoși. Ignoră faptul că orice podoabe capilare, bărbi, mustăți, piercing, tatuaje ori alte zorzoane exterioare trădează vidul existențial ori viața seacă, lașitatea și conformismul.

alegeri

Mă tot întreabă consătenii cu cine voi vota, și-mi confesează pe cine vor alege ei. Nu votez niciodată , dar pot divulga niște trucuri:
Întotdeauna cei mai proști vor fi cei mai mulți, așadar va ieși cel mai prost candidat.
Nu contează cine e ales, fiind oricum prin definiție cel mai dăunător, contează doar să nu fie reales.
În alegeri nu există altceva decît sado-masochism. Dacă nu ești sadicul, adică candidatul, atunci ești masochistul – adică alegătorul. Participarea ta în orice tabără , consfințește jocul și confirmă că-ți meriți soarta.

trening de zi

Vedetelor noastre le place în trening. Nu că s-ar omorî zilnic cu alergatul, nici cu sala, ci ca să pară fit și sportive. În van. Nici un echipament, nici o bicicletă, nici o motocicletă și nici o mașină sport nu poate ascunde fața buhăită sau sleită de traiul bun și de incultura culinară. Noroc cu masca, ce suplinește voalul, altă șmecherie aristrocrată medievală.

help the rich

De vreo lună mă tot pistonează Feisbuku, cum că vine ziua mea, deci ar fi bine să-i fac pe cei din lista mea să doneze bani pentru cauze alese discreționar și ilogic de el, majoritar din țările putred de bogate, cu asistență socială de stat automată și completă . Nu cumva să fie din cele sărace, ce chiar ar avea nevoie mai mare de ajutor. Nu pot să cer donații prin facebook pentru cauza proprie, a cazării gratuite, pentru că e în România, țară care nu se califică decît la a dona , nu și la a primi. Trăznite-ar ”mniezău să te trăznească, țucărberg!

limbaj de lemn ecologic

Fusăi la Ziua Porților Deschise la sediul parcului Retezat. Un Centru de Vizitare deschis doar celor angajați, atent selecționați pe pile, ce ar fi trebuit să fie deschis zilnic turiștilor, de care se smiorcăiau organizatorii c-ar fi prea „puhoi” anul ăsta, în ciuda evidenței că puteau fi numărați pe degetele de la o mînă, chiar și la trîmbițatul eveniment. Lăfăitorii pe bani publici se mai văitară și de „ ecologiștii mîhniți ”, atît de nesuferiți probabil prin comparație cu cei „mînjiți”, adepții compromisurilor salutare.

indiferență

Nimănui nu-i pasă cu adevărat de tine, indiferent ce-ți debitează. Și nici ție nu-ți pasă realmente de nimeni, indiferent cum te minți. Poate cu excepția lu mă-ta, curioasă să vadă cu ce-ți îmbunătățești sau cu ce-ți fuți setările din fabrică. Dar hei, se infestă acu feisbuku de cerșetori de primari, votează-i pe toți, că ei zic că le pasă!

subtitrare TVR

Mă uit acu la un documentar în franceză pe TVR. Mă îngrozii cînd văzui ce aberații traduc în română profesioniștii lor în subtitrare: nonsensuri, contrasensuri, nume inventate, anacronisme flagrante. Pînă și cu cele mai elementare echivalări, sau calchieri o dau în bară, delirînd ceva ce se bate cap în cap cu imaginile, cu contextul și cu logica. Le-aș fi tradus chiar și în interpretare simultană, la prima vedere, atît îs de simple. Dar na, tre să muncesc cu cîrca pe unde și-a înțărcat dracu copiii, dacă vreau să am bani de abonament TV.

nașii

O vreme, cei proaspăt căsătoriți își mai frecventează nașii. Cei care și-au luat cîte două perechi o lasă mai moale din prima cu recunoștința pentru zecile de milioane, împărțind colacii cel puțin cu una din perechile de nași, prin discriminare pe față, în raport cu cealaltă. Apoi le lasă dracu de tot pe amîndouă, crucindu-se cum de au putut alege asemenea cretini, dintre toți nătărăii cu dare de mînă.

fală

Deschide parada nupțială mașina cea mai de lux pe care o pot lua cu împrumut mirii, că doar n-o să rupă gura tîrgului cu rabla lor proprie de schrott. Mai există și nesimțiți de invitați care se întîmplă să aibă pe nepusă masă o mașină și mai bengoasă decît cea mișculată pentru vîrful făloșeniei motorizate. Ăia nu numai că dau darul cel mai mic, de 3- 4 milioane, dar și acaparează ultimele femei disponibile in derivă pretins nematerialistă, semănînd ura între ele și stîrnind-o pe cea a disperaților holtei.

moda

Derulînd prin ultimele trenduri românești pe you tube, mă îmbogății din fizionomia vedetelor ce se voia perfectă cu ceva sinonimie imperfectă, încă neomologată a lui „tumefiată” = botoxată, hialuronată, facial operată, tunată.

cumetrie media

Mass media românească e o cumetrie de sus pănă jos, care funcționează cum s-a format diaspora pe vremea vizelor. Unul stabilit le făcea chemare la alții , să-i îndatoreze , să se poată folosi de ei, sau să aibă și el oamenii lui. Un fel de mafie meschină și impostoare, de întrajutorare între pîrliți și anti-talent.