exod rural

Orășenii cu capital se gîndesc și mai serios grație pandemiei să cumpere o casă cu grădină la țară, pe coclaurile care li se păreau atît de minunate pe cînd făceau pe turiștii. Vor fi făcînd apoi pe noii rurali, și vor încerca să se integreze peste vară în rezidența sătească, și în noua comunitate ce le va transforma ambianța idilică în iad și-n casă de nebuni. După cîțiva ani, consternați ori scîrbiți, vor vinde tot, altor citadini naivi și optimiști, care la rîndul lor vor albi de nervi și de resentimente față de băștinași. Și tot așa pînă cînd pleașca imobiliară rurală va deveni exorbitantă și va inhiba dorințele apartamentacilor de aer curat, de natură, de spații largi și de viață simplă. Îi așteptăm cu nerăbdare și cu venin proaspăt și la Sălașu de Sus și-n Țara Hațegului. Le va fi, dacă nu o aventură, atunci o experiență cu adevărat de neuitat.

banana

Banano, ce-ai fost, și ce-ai ajuns! Din deschizătoare de porți, trufanda, vis al copilăriei, unguent al rotițelor birocrației, onorariu pentru doctori, directori și colonei, acu te înnegrești în galantare și ești mai ieftină decît ultimul măr sau decît o sugătoare de pulă, cu care te și confunzi. Ce inspirat am fost să nu-mi plantez bananieri, ci meri, aci la poale de Retezat.

supraponderalitate

Toată știința, tehnica și tot progresul în medicină, în nutriție, în dietetică din secolul 20 și din secolul 21 este uriaș, dar nu face doi bani cîtă vreme mai există grași.

carnivori

Strămoșii noștri erau majoritar prădători carnivori, cu aciditatea stomacală mult mai ridicată și acum față de restul omnivorilor. După ce hominizii devorară la carne la greu, timp de două milioane de ani, cam în ultima sută de mii de ani, de nevoie, au mai băgat pe sub măsea și cîte un fruct sau vreo rădăcină. Existența de astăzi a veganilor și a vegetarienilor de bună voie, și nu din motive pasagere de supraviețuire, e cea mai bună dovadă că evoluția nu-i doar o teorie. N-a fost nevoie nici de alte cîteva mii de ani ca să ne descotorosim de nevoia de a ucide de foame, deja o facem mai mult pentru distracție.

despuiat

Tocmai ieșii afar gol pușcă să mă piș. Luna reflecta lumina aparent caldă a soarelui. Pînă golii toată vezica, m-apucă dîrdîitul, înlesnind scuturarea picăturii finale. Odată cu ea mi se scurse și plictiseala de țoale. Mi-amintii și cu ce entuziasm vestimentar îmi defilau pe vremuri consătenii primeniți de Paște. Acu nu-i mai încîntă nici măcar o mască nouă.

dantura

În ultimele sute de mii de ani speranța de viață a omului era 30-40 de ani. Pînă la ultima mie de ani, când a început să crească, iar acum chiar s-a dublat. De aia ne și cedează dinții după 30 de ani, că pentru atîta erau și zămisliți și garantați. Cînd văd vedete trecute de 30-40 de ani, cu dinții perfecți, îmi dau seama de ce îmi vine să l-i sparg, să-i fac la loc oameni.

lanț trofic

În eternă moarte și indiferență, cosmosul, ostil vieții, face o excepție, acolo unde speciile se devorează unele pe altele, iar cea mai mintoasă le vine încetișor de hac la toate. După felul situației, i s-a spus Planeta Albastră.

la case tot mai mari

Lumea-și face case tot mai mari, cu tot mai multe camere, chiar cu etaje, fără să fie vorba de familii numeroase. Și dacă ar fi, statistic e dovedit că greu se mai suportă mai mult de 2 oameni sub același acoperiș, și nici ăia. Probabil au nevoie de multe odăi, că să aibă unde se refugia unul de altul.

reproducere

În selecția naturală sexuală, femelele, alegînd să se reproducă prioritar cu un tip de mascul, îi propagă tipologia prin urmași, ce vor moșteni și preferințele mamei și caracteristicile tatălui.
Distractiv cum, genul de panarame, cu vederi panoramice , cu cap și creier pe măsură de păpușă, gen Dana Budeanu, fac mișto de masculii de azi: metrosexuali, cosmetizați, efeminați și pămpălăi. Păi ăștia sînt exact produsul mamelor, astea le sînt setările din fabrică, fiind fătați și condiționați taman de opțiunile suratelor lor în materie de tați, că doar nu s-au reprodus prin clonare din ei-înșiși. Dacă dați în ei, dați în fabrici și uzine, adică în prea sfintele născătoare și educatoare de bipede bovine.

ingratitudine evoluționistă

Conform teoriei evoluției primele forme de viață au pornit de la aminoacizi, care zgîlțîiți continuu într-o zamă chimică călduță la o presiune variabilă timp de mii de ani au prins viață, dînd celula vie, aia simplă, ce s-a înmulțit și si-a unit forțele cu altele formînd organisme mai complexe, gen alea cu ADN ce se replicau, din care ne tragem și noi. Covidul fiind un virus, o moleculă de ADN liberă, e strămoșul nostru comun al tuturor. De aia și o prins atît de mult drag de noi. Nu-i frumos să nu-i fim recunoscători, că ne-a crescut și nu ne-a scos ochii milioane de ani la rînd.

calorii

Mii de ani le-au trebuit primilor locuitori ai coclaurilor noastre să ajungă, în sfîrșit, în rînd cu lumea bună. Adică de vreo 10 ani să consume și românii mai multe calorii decît le poate arde fizicul. La orice alte animale eficiența energetică e încă o chestiune de viață și de moarte, de aia n-au ajuns la o inteligență superioară, fiindcă creierul mare le-ar fi consumat prea multe calorii. Acu să te ții! Dacă n-om scoate noi genii pe bandă rulantă!

selecția naturală a depresiei

Depresia îi obligă pe apropiații deprimatului să aibă grijă de el. Un stimul al cooperării și al altruismului selectat de evoluție. Dacă acesta nu are apropiați, atunci se vindecă mult mai repede, ori nici măcar n-ajunge s-o dezvolte.
De depresie sufereau pînă și oamenii primitivi, chiar și animalele, adică cei de acțiune. Era singura formă de a-i opri și a-i face să gîndească. Aceasta e de fapt pretinsa verigă lipsă între noi și cimpanzei. Așa s-a demarcat homo sapiens, prin gîndirea analitică.

dacopatie

Dacii fură decimați, aproape de extincție, de legiunile romane. Legionarii din toate colțurile imperiului le violară pe dacele rămase de pripas, ba chiar unii dezertară cu ele în pădure, iar alții din trupele staționare le luară și de neveste în colonie. Vreun secol au tot corcit la ele, pînă majoritari ajunseră urmașii mercenarilor de toate culorile. Apoi le călăriră veacuri la rînd valuri de barbari migratori, ce le futură băștinașelor și ce a mai rămas din pedigree-ul deja corcit la maxim. După cîteva mii de generații altoite de sperma și de sîngele străin, nu-i de mirare că n-au mai rămas din pretinșii noștri strămoși decît vorbele, și nici alea, că o limbă nu-i făcută doar din brînză, barză, viezure , mânz, nici măcar dacă-i ferală. N-ar fi rău, dacă toți dacopații și-ar face un test ADN să se prindă dracului odată că se trag din tătari, turcaleți, mauri, slavi, hinduși și alți colorați. Iar dacă o fi vreunul pui de dac, măcar 1% din gene, să-l împăiem ori să-l mumificăm după moarte, că, șanse să mai găsim vreunul, îs tot atîtea cît să dăm de vreun extraterestru.

selecția feminină

Femeia alege cu cine și-o trage ori cu cine se reproduce, descendenții ei fiind copiile fidele ale alegerilor ei. Toate tipologiile de bărbați existenți sînt exclusiv produsul selecției sexuale feminine. Pînă și ăia curvari ori cei violenți sînt rodul triajului ei. La fel și poligamii. Oricum, muierea preferă să i-o sugă stînd la rînd unui mascul alfa, fie și temporar, decît să-i fie fidelă în monogamie unui mascul beta. Bărbatul prost, adică cel adevărat, bănuiește că-i doar o unealtă a ei, doar cînd îl apucă gelozia. Femeilor cu simțul umorului de abia atunci li se pare cu adevărat simpatic.

sare, zahăr și grăsimi

Ne tot bombardează spoturile publicitare cu cît e de dăunător sănătății consumul de zahăr, sare și grăsimi, fără ca să ne explice pe scurt și de ce. Normal, că la un popor cre(*ș)tin, nu-i poți servi și biologie evoluționistă. Acu peste 2 milioane de ani ne-am dat jos din copac, hăcuind tot ce prindeam. La ecuator, ploaia continuă spălase sarea, ce ajunsese rară și vitală metabolismului și efortului nostru fizic extrem. Ardeam orice grăsimi animale, zaharuri din fructe și tot ne încăpea pe mînă și pe gură. Organismul cerea un supliment de zahăr, sare și grăsimi, iar cei ce nu le găjbeau, nu supraviețuiau. De aia avem încă predilecție pentru ele, deși mult mai sedentari și mai longevivi. Că creierul ne e, cel puțin pe un sfert, tot de maimuță.

pizdificare

La frații noștri din regnul animal, masculul e sexul frumos, prezentînd modificări exterioare care-l fac mai atrăgător, mai estetic, mai puțin șters, mai cu vino-ncoace decît femela. Deși și în lumea animală tot masculii se luptă între ei pentru acces la femelă ori ca s-o convingă să-i aleagă.
La om sexul tare e urît, iar sexul slab e frumos, femeile abuzînd chiar de semne exterioare și împopoțonări ce frizează ridicolul pentru a stîrni cu orice preț atracția, unele dedîndu-se la orice tertipuri pentru a fi ”alese” de bărbați cu capital. Selecția sexuală naturală a luat-o invers. De aia ne ducem pe pulă.

selecție sexuală

La frații noștri din regnul animal, masculul e sexul frumos, prezentînd modificări exterioare care-l fac mai atrăgător, mai estetic, mai puțin șters, mai cu vino-ncoace decît femela. Deși și în lumea animală tot masculii se luptă între ei pentru acces la femelă ori ca s-o convingă să-i aleagă.
La om sexul tare e urît, iar sexul slab e frumos, femeile abuzînd chiar de semne exterioare și împopoțonări ce frizează ridicolul pentru a stîrni cu orice preț atracția, unele dedîndu-se la orice tertipuri pentru a fi ”alese” de bărbați cu capital. Selecția sexuală naturală a luat-o invers. De aia ne ducem pe pulă.

comunicare

Animalele n-au dezvoltat limbajul articulat pentru că și cele mai proaste pot sesiza ori intui intențiile celorlalte, aproape telepatic, fie prin comunicarea non verbală. Omului i s-a dezvoltat vorbirea, pentru că închipuirea i-o luase înaintea minții. Graiul îi ajuta pe ființele astea fabulatoare să mai regleze tirul ori să se mai aducă reciproc și cu picioarele pe pămînt. Acum imaginația a devenit rarissimă, iar limba e folosită mai mult ca să prostească. O mă-nțăleji?

nepotism

Nepotismul e instinctual. Nimic mai natural la om și la orice viețuitoare, pînă și la plante. Gradul de sacrificiu de sine pentru alții crește direct proporțional cu gradul de rudenie și profitul potențial. Societățile în care nu se practică nepotismul sînt cele în care oamenii merg împotriva naturii lor, îmbolnăvindu-se psihic. De aia țările scandinave au printre cele mai ridicate procente din lume la depresivi, la alcoolici și la sociopați. În chestionare ăia se autodeclară toți ca fiind cei mai fericiți din lume, uitînd să menționeze că doar din lumea celor pe pastile, pe spirtoase, și pe ajutor social.

ereditate

Inteligența, educația și caracterul nu se moștenesc, neputînd fi transmise mai departe genetic. De aia nici bărbații, nici femeile n-au grețuri să se împerecheze cu proști, canalii ori inculți. Orice român născut poet știe că nici pizda, nici pula nu știu carte.

ostilitate

Cică gradul de altruism reciproc, maxim între membrii familiei, descrește odată cu gradele mai îndepărtate de înrudire, scăzînd treptat, pînă la a se transforma chiar în agresivitate, fie față alții mai diferiți, ori pur și simplu față de alții mai străini. Mai puțin la noi unde e mixt, ori în Vaslui, unde e invers.

altruism

Ca animal social, omul nu poate funcționa fără ceilalți, nici complet împotriva lor. Chiar și cel mai nociv, mai profitor și mai egoist individ dă dovadă de altruism cel puțin față de o persoană, două. Ura celorlalți față de infractorul relațional nu vine din moralitate, ori din vreun acut simț al virtuții și al dreptății, ci chiar din subconștientul la care n-au acces, din pura animalitate a supraviețuirii prin haită, în care sămînța desolidarizării unuia era totuna cu moartea tuturor. Dezbină și conduce, asta fu deviza grupărilor de care s-a ales praful.

selecție naturală

Cele mai reușite exemplare feminine fură adjudecate într-un final de către leșinați cu bani ori cu statut. Rebuturile feminine sfîrșiră întotdeauna cu sărăntoci, dar mai plini de viață, ce se reproduseră mai mult decît avuții, generînd alt spor de urmași faliți, care și ei se înmulțiră exponențial, de unde și supra-popularea de azi cu pîrliți. Toți fiind vehicole genetice, rezultă că sărăcia dă gena majoritară nu numai a trecutului, ci și a prezentului și a viitorului. Adevărata bogăție la casa omului n-a fost niciodată prezența copiilor, ci absența lor.

greutate

Adulții au o greutate constantă cam pînă îmbătrînesc. Cînd ai pus mai mult de 10 kg față de tonajul tău din tinerețe, atunci e semn că ești în linie dreaptă spre lumea drepților. Ești de fapt mort psihic ca și tinerețea-ți , doar că încă nu te-au îngropat și fizic.

facultative tribale

N-am reușit să rămîn în vreun trib, nici să-mi fac altul mai puțin întîmplător decît cel dat de accidentul nașterii. Problema triburilor e că toate au un regulament de ordine interioară, o ierarhie și o istorie tabu în părțile interesante, însă mincinoasă plictisitoare în părțile oficiale. Spre sfîrșitul vieții individualismul depășește tribalismul, culminînd cu ieșirea din peisaj, adică cu disocierea totală. Trecerea la cele veșnice, adică la nimic, rareori e de bună voie, de aia nu e opțională, ca și nașterea de altfel. De unde reiese că orice ține de alegere e neesențial.

tatuați

Tatuajele la vedere, propagate de la triburile cele mai primitive la cei mai avangardiști dintre moderni, răspîndirea lor pe scară largă e datorată celor mai însetați de libertate tatuatori și tatuați: sclavii, pușcăriașii, militarii. Doar stăpînii de sclavi le-au rezistat. Deși n-ar fi exclus ca să divulge secretul bine păzit al monarhiei badantele mioritice care o îmbăiază pe sentimentala regină a Angliei: tatuajul cu o inimă străpunsă de săgeată de pe acum prea flasca-i bucă.

antropocen

Singura speranță de mai bine a următoarelor generații e muierea. Adică cucoana puternică, independentă economic și liberă. Toate studiile certifică că genul ăsta de duduie nu face mulți pui, sau chiar deloc, accelerînd trendul de depopulare al planetei, deocamdată doar în zonele prospere. Asta e si ultima șansă a ceea ce a mai rămas din faună și din floră.

înhăitare cu sechele

Cică ajungi ca ăia 5 cu care-ți îți pierzi timpul. Adică o să mă transform în Facebook, în Digi Mobil, în Google, în Instagram și în What”sUp?

baie

În copilărie, la sfîrșit de săptămînă, cînd spălau copilul, se înnegrea apa de jeg. Acu dacă speli boracul și odată pe lună, apa e tot curată, deși are o copilărie mizerabilă.

trădare

Trei sfert din populație e indiferentă ori ostilă tuturor partidelor, dovadă neparticiparea la vot, refuzul de a alege între două rele. Asta nu înseamnă că nealegătorul nu poate să dea în cele două rele, rupînd omerta și făcînd niște plîngeri penale, ori la presă ,care fac cît 100 de mii de voturi una. De unde și valul de condamnări în curs și altele ce vor urma. Datul în gît rămînînd singura speranță ori soluție. Vestea bună e că, chiar și fără spirit civic, delațiunea e normală la o țară de securiști și de turnători.

pact cu diavolul

Reflexul automat al oamenilor e să se dea și să se aibă bine cu cei care au succes, putere, influență, bani, status, sau orice capital din care le-ar putea pica și primilor ceva, fie și firmituri. Indiferent de cît de suspect și-au găjbit parveniții privilegiile. Pe fanii ăștia se bazează relațiile și puterea la toți escrocii, prostanii, impostorii, candidații și deținătorii de castane și la oricine pus pe căpătuială. Pentru vindecarea acestor reflexe, programul prima țeapă, eventual și a doua țeapă, aflat în curs de desfășurare e mai mult decît necesar și binevenit.

materie cenușie

Coborînd din copac, ca să vîneze la cîmp deschis, strămoașa noastră -maimuța- a trebuit să renunțe la mersul în patru labe, ca să-și lărgească și orizontul, și să alerge fie după pradă, fie ca să nu devină pradă. A renunțat și la blană ca să nu se supraîncălzească. Imediat ce a trecut la limbaj articulat a început să-i crească galopant și creierul, mai întîi masculului, nevoit să învețe să aburească pentru acces la femelă, apoi și femelei, forțate să distingă pe cel cu potențial, și pe cei doar cu papagal. Depistarea asta necesitînd mai puțină materie cenușie, decît cucerirea, așa se explică de ce femeia are creierul mai ușor cu vreo 200 de grame decît al bărbatului.

resentiment

Ultimele studii de psihologie evoluționistă certifică că bărbații fac ca trenul, turbînd, cînd își prind nevasta cu altul în pat, pot pleca, dar mai apoi o dau la pace, revenind tot la ea. Nici femeile nu-s prea încîntate, dacă-și prind bărbatul cu alta, dar, după o scurtă boicotare, se întorc la el și mai motivate, se apucă de slăbit și de sport , întreținîndu-se mai bine. Morala: orice le-ai face, dacă e sex și orgoliu la mijloc, orgoliul pierde, că pula și pizda n-au coloană vertebrală.

ghicitori virtuale

Dacă derulezi pe un profil facebook îți dai seama cînd e cont de femeie ori unul de bărbat, de om deștept ori de retardat, fie de ratat , de nevoiaș ori de parvenit, chiar și fără să te uiți la nume. Dacă le-ar da Zuckerberg voie, algoritmii ar putea să-ți prezică și să-ți descrie traiectoria la minut și la milimetru. Pînă atunci îmbată-te cu horoscoape, scrise de unul care le inversează, ca să nu mai fie nevoit să inventeze altele noi.

ultrafeminism

Singura soluție pentru o schimbare reală e să nu mai fie ales nici un bărbat. Nu-i atît de greu, mai mult de jumate din votanți fiind oricum femei. Și oricum în cazul doamnelor ar suna mult mai generos noul brand de țară : „ A furat , dar a și futut.”

școala online

Cînd dascălii fac ca trenul, chițăind împotriva închiderii temporare a școlilor și a impunerii orelor online, o fac intuind că ar putea să se vadă nevoiți să-și caute a real job, mai curînd decît ar fi preconizat. După ce au parazitat mințile copiilor, ale părinților, și banul public e dificil, chiar imposibil, să treacă direct la a face ceva rentabil, să producă ceva vandabil, nu doar spălare de creier. Cadrele astea didactice, momentan doar frustrate, și deocamdată neterorizate de ideea învățămîntului digital virtual, nu -i realizează încă amploarea și ireversibilitea. Exact ca cre(ș)tinii atașați de popă, de zidurile și de interioarele bisericii, frecventîndu-le cu fervoare, convinși că nu o să se închidă niciodată, ori că meseria de popîndău nu o să dispară. Dacă tot fac plasare de forță de muncă necalificată în Vest, o să-i trimit pe ăștia care scot la tablă, intoxicînd și copiii cu teme, să învețe pe pielea lor ce înseamnă să-ți bați joc de om, pretinzînd că-i vrei binele.

genii genetice

Cel mai dăunător lucru pe care-l poate face cineva azi planetei – așadar simultan și semenilor săi – e să facă copii. Asta presupunînd că nu o să scoată genii absolute, care se nasc odată la alți 100 de milioane de nou-născuți. Pe viitor ingineria genetică ne va scuti de cele 100 de milioane de nocivi și ne va da doar geniul. În prezent cele aproape 8 miliarde de dăunători presupun cam 80 de geniali. Și nu, n-are rost să te gîndești că-s pe listă la alegerile de luna viitoare.

obezitate profesională

Pe vremea lu Ceaușescu, recunoșteai un șef de regulă după straturile succesive de grăsime și după fața de moluscă sau de focă, ce jongla cu mingea partidului pe nas, în ciuda iremediabilei spălări de creier. Tot moacele alea le au acu și ăia de la putere, din SRI/Securitate -, din Poliție, din Armată, din primării, din consilii județene, din școli , din licee și din universități. Singurele foci pe care ne-am bucura să le vedem devorate de urșii polari sau de balenele ucigașe. De aia la scandinavi nu se mai găsesc asemenea specimene. Ar da lovitura Netflixu cu ei.

anti avort polac

Asta au învățat din democrație polonezele, adică jumătate din populație: să voteze o bandă de masculi bisericoși, adică fără coaie, ce le interziseră acu dreptul de a avorta. La următoarele alegeri, tot leșele astea, o să aleagă alți leșinați, care nu se vor sfii să promulge și arderea pe rug pentru vrăjitorie. În sfîrșit vacile mioritice, campioane la ales găinari, ce le fură viitorul copiilor, șînt întrecute în Europa de alte vite încălțate, ce și-o fac cu propria copită să fie mulse și de corastă.

urmași

Dacă aș avea urmași le-aș spune ce o s-ajungă: tot mai diformi, mai bolnavi fizic și mai dezechilibrați psihic, unelte pentru alții, și alții unelte pentru ei, conformiști grețoși, perverși, sado-masochiști, cîrtițe care se cred acvile, saci de frustrări, de lașități și de resentimente, mucegăiți de vii în pivnița obscurantismului. Dar n-am…

obezitate

Supraponderabilitatea americană cuantificată comparativ cu restul populației planetei ar fi echivalentă în masă de grăsime cu un plus de încă un miliard de oameni în carne și oase. Faptul că halesc doar porcării de bombe calorice cu valoare nutrițională ce tinde spre zero nu e decisiv, ci acela că fac mișcare cel mult cîteva sute de metri de mers pe jos într-o zi, majoritatea constînd într-un dute-vino de la frigider, la budă și înapoi la tv. Curios e că chiar și așa, femeile lor încă mai fac mofturi.

astm

Ultimele studii certifică incidența sporită a crizelor de astm, cea mai mare rată din lume fiind în Marea Britanie: 30% din populație. Deloc surprinzător, cea mai scăzută îmbolnăvire pe plan mondial e în România: maxim 3% din populație. După rezistența medievală neobișnuită la ciumă bubonică, iată altă performanță mioritică, de data asta respiratorie și modernă. Nu se știe precis cauza imunității crescute, dar se bănuiește că ar fi datorată pisicilor și consumului redus de produse de igienă personală, la care sîntem tot campionii Europei. Mai bine nespălat, decît sufocat. Probleme pe cale de rezolvare mai prezintă doar cei la care n-a avut efect vaccinul la ciuma roșie.

maimuțăreli de nișă

Nebogații îi imită din ce în ce mai bine pe bogați, pînă la a se confunda cu ei. Niciun domeniu de exclusivitate nu le-a mai rămas nepîngărit, și deci necompromis: vestimentar, culinar, interior design, you name it! Pînă la urmă singura modalitate a bogaților de a se remarca și recunoaște între ei, altfel decît prin conturi, va fi să se dea săraci.

infracționalitate

Cică aplecarea spre delicvență cam ia sfîrșit după vîrsta de 25 de ani, zic ultimele cercetări. Așadar va trebui devansată vîrsta majoratului cu minim 7 ani. Bine, nu la români , unde ar coincide cu ceasul morții.

democrație

Doar încă 10 zile și cei mai proști, fiind și cei mai mulți, își vor alege iar rebuturile. Logic, cele mai penale dintre rebuturile oricum deja preselectate de către cea mai coruptă și mai infectă formă de asociere: partidul. E firesc ca dictaturii proletariatului să- i urmeze cea a idi(h)oților, progresul evident fiind lipsa muncii.

longevitatea mărinimiei

Studiile confirmă că oamenii trăiesc cu atît mai mult cu cît sînt mai generoși. Logic: dacă dai, n-ai ! Cînd n-ai ce mînca la bătrînețe, organismul se regenerează. Postul lungește viața și vindecă benignul, mai ales postitul involuntar, că de ăla se poate ține toată lumea.

post-modernism

Fuseserăm moderni, acum sîntem post-moderni. Cam repede se gătă modernitatea. Ălora de mîine, ce le mai rămîne? Că în trecut nu se mai pot întoarce, nici progresul nu mai poate fi oprit. Noroc cu grosul contemporanilor noștri cu mental mai apropiat de Ev Mediu: doar ei vor mai cunoaște plăcerea saltului înainte.

prelungirea copilăriei

Copilăria ori imaturitatea prelungită sînt reacțiile biologicului la schimbările mediului prea bruște. Azi geneticul nemai-ținînd pasul cu tehnologicul și culturalul, creierul își prelungește perioada de absorbție maximă, ca singură metodă epigenetică de adaptare rapidă, din mers. De aia par și sînt noile generații de adulți mai infantile, mai capricioase, mai rîzgîiate, mai arogante, mai mofturoase, mai narcisiste, mai beizadele, cu apucături puerile pînă și-n prag de 35 de ani. Și ăsta-i doar începutul minunatei lumi noi.

verzișorii

Vînătorii-culegătorii dădură peste smocuri de grîu și de orz sălbatic peste care dăduseră și caprele, oile, vitele sălbatice, că de aia se învîrteau cu predilecție pe acolo. Sălbaticii noștri se apucară să le cultive în jurul casei, din lene, ca să nu mai alerge brambura, cel mai adesea fără rost. Vitele sălbatice prăduindu-le culturile, se văzură nevoiți să le ucidă preventiv, trezindu-se și cu puii lor pe care-i luară în captivitate, ca să-i mînce mai tîrziu, că nu aveau încă lăzi frigorifice. Astfel domesticiră involuntar și șeptelurile. Învățîndu-se cu trîndăveala, folosiră armele de vînătoare să captureze și puii altor oameni, ca să aibă sclavi, adică și mai mult timp liber. Tot din puturoșenie inventară și sclavii de hîrtie – banii- ceea ce le ușură la maxim trîntoreala. Cum auzeau de muncă se înverzeau, de acolo venind și denumirea verzișorilor.