djokovic

Am învățat engleza pe vremea lu Ceaușescu ca să mă uit la Maratonul Filmelor la sîrbi. De aia, în războiul mediatic dintre canguri și sîrbi, țin cu ultimii. Că fără ei n-aș fi avut acces și la propaganda în engleză.

ajun de crăciun

Nu ne plictisim nici săptămîna asta:
1. se aniversează Revoluția – cînd tîlharii și torționarii mai mici au preluat și ei ceva mai consistent din puterea și din țara călăilor și bandiților mai mari.
2. se întoarce diaspora temporar acasă cu buzunarele doldora de aur, iar Occidentul astfel părăsit intră în lockdown cu inima frîntă, că nu mai are cu cine să facă pe mărinimosul, nici cui să-i dea bacșiș și pomană din milă meritată de Crăciun.
3. rudele din țară își așteaptă neamurile plecate cu caietul de datorii de achitat, cu lista de cumpărături de achiziționat, ori chiar cu o micuță hîrtiuță de semnat cu auto-dezmoștenirea celui proaspăt aterizat.
4. se perfectează răfuielile cu prietenii, divorțurile, pensiile alimentare și se dau pe față războaiele de succesiune și de bună vecinătate.

predicții

Vești bune în 2022:
va crăpa Iliescu, regina Angliei, și alte vedete care se încăpățînează să se opună urărilor noastre;
ne apropiem cu un an de cel mai frumos an covid și electoral: 2024;
urmează primăvara;
vor divorța jumătate din cunoștințele mele ce avuseseră o căsnicie trainică din tinerețe, prilej de distracție pentru toți.
încă cîteva sute de mii de români se vor stabili definitiv în străinătate.
apar semnele crizei economice globale, cu ieftinirea imobiliarelor, concedieri masive, și implementarea venitului universal garantat.

dorință

Aproape toată viața mi-am pus dorință de An Nou să-mi găsesc o iubită compatibilă. Acu, c-o am, rezoluția e să-mi fac prieteni noi. Desigur, nu doar pe Facebook. Dacă ești interesat, poți să-mi lași Cv-ul aici.

colind

Suma dată colindătorilor e oglinda sufletului: 5-10 lei meschinărie, 10-20 lei conformism, 20-40 lei generozitate, 40+ nevroză.

bilanț

Fuse și se duse și 2021. Cel mai fain an din cîți am trăit. Nu doar interesant pe plan afectiv, ci și pe plan intelectual, societal și politic. Cu ăsta trebuia să fi început secolul 21. Totul va merge din ce în ce mai bine și la o viteză pe măsură. N-are rost să ne mai facem griji. Avem viitorul asigurat. În 4 scînduri.

21-22

Revoluția fu o lovitură de stat ratată. Cam ca toate lucrurile bune pe la noi, fu rodul unor mînăreli care au dat parțial chix. Să fie primită, că nu intenția contează, ci rezultatul final, soldat cu schimbarea de regim nescontată.

lansare de carte

Probabil imunizat, Irinel Columbeanu ne va inunda cu imund. Cum să te naști în puf, să trăiești în penibil și să sfîrșești în ridicol. E chiar foarte greu să ratezi tot, dar măcar aici pare să reușească.

blasfemie

Pentru a se izbăvi de păcatele de peste an, românul sacrifică un porc de Ignat. Totodată porcuciderea constituie și o ofrandă echivalentă cu cea a meșterului Manole, ca să-i dăinuiască ctitoria, dar mai în pas cu vremurile feministe de azi, cînd toți bărbații e porci.

patriotism

De cîteva dimineți mă trezesc cu niște erecții de toată frumusețea. Asta înseamnă să simți românește că se apropie Ziua Națională.

toamnă

Azi se întunecă deja de la 5 jumate. Așa ceva! Să vezi ce ne crește gradul de înțelepciune și de inteligență emoțională pînă la următoarea vară, că noaptea e sfetnic bun, mai ales dacă ești prost ca noaptea. Trăiască bezna în care ne-am născut!

ultimul drum

Trei înmormîntări fură săptămîna asta. Zilele Porților Deschise. La una din ele eram singurul care nu purta mască. Toate erau în aer liber. Poze n-am făcut, că mascații oricum îs de nerecunoscut. Ca de obicei, o bună parte din bătrînii de pe banca de rezerve mortuare n-aveau loc pe bancile atît de greu de rostuit. Răbdau sprijinindu-se pe ziduri sau pe poartă. Alții cedau după vreo oră, două, părăsind prematur jalnica adunare, fiind și mai sincer întristați. Partea plăcută e că n-au existat moștenitori care să țină discursuri sforăitoare, cum fac ăia care n-au avut nici o treabă cu mortul pe cînd era viu. Ori, ferească sfîntul, ca la pocăiți, unde țin discursuri sfîșietoare de despărțire pînă și ăia care nu știu cine a murit.
Ce vreau să spun e că am niște băncuțe strașnice rezistente la bușeli și la intemperii, din lemn de frasin preasfințit de sfîntu ilie, ce l-o trăznit la vijelie.
Le închiriez ieftin, la următorul mort, dacă vreți să respectați și alaiul celor care-și aduc respectele. Le pot și vinde, dacă vreți un sicriu care să nu fie bun de dracu…

zi de naștere

Un ”La mulți ani” le urez automat cu copy paste tuturor, ocazie cu care mai văd pe cine am în listă, sau pe idioții care s-au mai maturizat și între timp își afișează și numele de familie, nu doar ăla de alint sau pseudonime. Singurii la care nu le urez nimic, exceptînd cînd îs blocat, îs dușmanii, dubioșii sau minorii. Nu există o formă de a fi alături de cineva, o monedă mai mică, și mai irelevantă ori mai impersonală decît pe facebook. Dacă ar exista , cu siguranță ar fi și mai folosită. Unii chiar o iau în serios. Am niște descreierați în sat care-ți și scot ochii că nu le-ai urat nimic de ziua lor pe profil. Viață intensă, ce mai!

sărbători

Cu scopul de a mă pregăti sufletește pentru încercările supraomenești de a fi mai bun, îmi fac încălzirea de dimineață cu un calup generos de colinde de Crăciun, pe boxa și mai generoasă.

party

Crăciunul și Revelionul le voi face în capitală, asta dacă nu cumva tîlharii de la putere vor sechestra pe majoritatea nevaccinată iar între 4 pereți, ca s-o poată prădui și pe ea și pe naivii care nu s-au vaccinat votîndu-i, decît cel mult anti-covid, și după cum se vede: în van. Sper să-i fută o amendă și lu Moș Crăciun, nu doar mie, că nu și-a fixat regulamentar masca.

ZIB

Azi e ZIB – Ziua Internațională a Bărbatului – , echivalentul lui 8 Martie pentru femei. După cum se vede, nici o femeie nu-și bate capu să gratuleze vreun bărbat, cu vreo atenție sau cu ceva mai palpabil, ceea ce vor toți: o pizdă sau o cavitate bucală mai nouă și mai proaspătă.

mondene

„Nu-ți dilua mesajul postînd albume de la majorate, nunți, botezuri sau chefuri! ” mă sfătuise un consătean intelectual strămutat în capitală. Păi și alea erau tot un mesaj, anume că nu toată lumea pustînește.

Zile Hațeg

Azi și mîine îs Zilele Hațegului. Programul artistic e de toată pula. Cel mai penal de cînd au loc animațiile astea ce mai unesc oamenii. Ăia de la primărie au trecut de la deviza „- Am furat, dar am și făcut!” la doar prima parte.

Zilele Hațegului

În capiala Țării Minunilor – Hațeg – are loc cel mai important eveniment din an. Programul artistic în desfășurare e asigurat de un cerșetor fără picioare, dar cu microfon, ce-l invocă pe Dumnezeu, umbra pentru cei bătuți nu doar de soartă e dată de intrarea de la Altex, copacii fiind demult surcele, nevoile fiziologice le acoperă buda de la Lidl- unde e deja coloană care pare să stea pe loc, ca timpul în orășelul confiscat de găinarii cu tarabe sau cu tricolor.

primăria

la Festivalul Cetății, unde nu are loc nimic care să aducă măcar de departe a festival, dădurăm de aceiași pușcăriabili de la județ, ce delirează discursuri sforăitoare de deschidere, cu cățeii lor castrați de partid locali, alte animale folositoare pe lîngă casa omului de nimic. Muzica debilă popular naționalist-patriotică, și aceleași zdrăngăneli și guriști abonați la toate evenimentele tot prin relații mai „artistice”. Ne-am luat o pită cu 15 lei și am stat la o bîrfă, certați de un nene din public, că cică din cauza noastră n-ar auzi bine cîntările sătanelor în sutană, singurele vestigii vii cu adevărat medievale.

nunți

Întotdeauna cei care se dau oripilați de grotescul nunților sînt cei privilegiați, dubioșii care au ceva avere făcută de alții. Pentru omul de rînd ospățul e un liant social, un stimul de generozitate și de solidaritate, prilej de a uita rutina, plictisul sau corvoadele săptămînii de muncă fără chef, ba de a-și face și provizii de bîrfe noi. Pentru mine e mai ales o îmbogățire a arhivei mele de sute de mii de poze cu romanul colectiv în care m-am trezit ca personaj secundar ori doar ca figurant.

zi de naștere

deseară mă retrag în munți, pînă trece ziua mea, ca să nu dau de beut. Asta înseamnă să fii ecologist, anti-consumerist. Dacă mi-ați pregătit vreo urare surpriză, nu vă mai obosiți , că n-o să am nici semnal. Eventual cadorisiți-mi clona, că are gustul vanei vanități .

15 septembrie

S-o umflat orezu-n mine, cînd văzui cîți mă gratulară de ziua mea. Acu-s fălos ca un falus. Ocazie cu care îi elucidai și etimologia. Ce să zic, mersi tuturor. M-ați făcut să mă simt pe pula mea.

nupțiale

De ce or insista fotografii și cameramanii pe pantofii, butonii, cravata, ceasul, parfumul, sacoul, etc și alte accesorii banale ale mirelui ori ale miresei sau chiar lansînd evenimentul cu ele? Nu se mai găsesc țigăneli? Or devenit o raritate? Ca să nu mai vorbim cu de farsa aia previzibilă și complet fumată cu tortul cel mai adesea indigest și toxic sau cu răpitul miresei. Acu tre să te abții de la dulce, că e peste tot, iar mireasa altuia chiar nu o vrea nimeni, nici plătit, că de aia o fost nevoită să se mulțumească și ea cu ultimul de pe lista ei de prinți de o noapte.

zi de naștere

Nu mi-am ținut ziua niciodată, deși adunam anual sute de urări. Dar am beneficiat că și-a ținut-o geamănul meu. Era distractiv cum prietenii comuni îi dădeau plic sau cadouri numai lui, dovada că stomacul face mai mult decît omul. Chiar si prima mea iubită a comis-o și i-am atras atenția la mișto, iar a doua zi m-a căutat și pe mine cu un plic. Dovada că iubirea nu piere niciodată, doar se transformă în prioritate pentru altul.

descoperiri revoluționare

Se știe că toți părinții își consideră boracii geniali , mai ales după vîrsta de 4-5 ani pînă la adolescență, cînd genialii devin cam insuportabil de ciufuți și de îndărătnici. Intervalul ăsta de timp coincide cu maximul de plasticitate neuronală, adică de ușurință în învățare, de memorare și de adaptare la nou. Ulterior ușurința asta scade treptat pînă la bătrînețe ajungînd la demență senilă sau la Alzheimer. Tocmai s-a descoperit cum să se reactiveze rețelele de cartilagii perineuronale pe șoarecii bătrîni și demenți, ca să le dea iar mintea flexibilă din tinerețe. Nici boșorogii n-o să mai fie ce au fost. Sau tocmai c-o să fie!

ciuperci

Vara se scumpește exoderilul, odată cu redeschiderea sezonului sandalelor cu ciorapi. Ciorapii-s dovada că n-are nici un efect.

animații

Păcat că nu mai au loc animațiile franțujilor cu copii și adolescenții din Țara Hațegului. Întotdeauna se lăsa cu idile între franțuji și localnici. Animatoarele franțuște – paranteză: în Franța nu au sensul de curviștine penale ca la noi, deși unele-s la fel de perverse – aveau un fetiș cu romii – altă paranteză: îs nevoit să folosesc termenul ăsta, ce se pretinde a fi neîncărcat de rasism, spre deosebire de celălalt mai uzual, de parcă n-ar fi tot ăia, ca să nu-mi suspende contul iar facebooku. Asta pentru că cinematografia îi prezentase pe minoritarii noștri drept nomazi, iubitori de libertate și nu de euroi, pasionali și neînfricați saltimbanci și beargrilși. Botanistele franțuște care o căutau cu lumînarea pe la șatra lor și-o luau de nu-și mai reveneau la realitate. Pentru că meritau.

4 iulie

Mintenaș vine ziua Americii, ce mereu m-aduce aminte de motivaționalul film „Născut pe 4 iulie”. Dacă ăla fără picioare și-a găsit rostul, pasiunea și fericire, apăi noi cu toate 4 membrele, ca să nu zic toate 5. De pe o zi pe alta mă aștept să scoată hollywoodu un motivațional cu unul și fără cap, tipic american. Dar stai…parcă îl avură.

intemperii

Se vaită lumea că e frig afară. Păi ce caută afară? Și de ce stă nemișcată și dezbrăcată? Te smiorcăi cînd nu mai ai soluții. Păi adineauri ieșirăm din iarnă. Și o să mai vină una.

tradiția ospitalității

Azi e nedeia la Sălaș. Nu-i nici dracu musafir la masă, nici vreo paranghelie, ca pe vremuri. Doar oamenii de nimic consacrați mai invită pe vreun parvenit, de care speră nejustificat să se foloseacă ulterior. Bieții de ei, cît teatru de prost gust jucau toți pentru a se dezamăgi reciproc. Bine c-a luat-o dracu definitiv și pe falsa asta ospitalitate! Odihnă veșnică!

credulitate

Să ai încredere în știri e primul simptom de imbecilitate de bună credință. Să le produci e al doilea, cel de rea credință.

prințul

Îmi dau lacrimile șuvoi că s-a stins încă o Majestate, prințul Philip, o prea nobilă viță regală. Cum să mai pot să-mi duc viața de nime-n drum mai departe, știind că s-a stins încă un far călăuzitor, înainte să afle că exist? Îmi vine să mă duc dracului, să-l prind din urmă.

fus orar

Azi ziua comemorării cutremurului din 1977, tocmai avu loc un cutremur similar pe coasta Noii Zeelande. Diferența e că noi știm de el deja de azi joi, iar ei doar de mîine vineri. Nici viitorul nu mai e ce-a fost.