fără frecvență

La cîte cursuri universitare am ascultat meșterind prin ogradă, pot pretinde că am mai multe facultăți, deși unii mi le pun la îndoială și pe cele de bază, mintale.

regres

Ultimele cercetări certifică că nici preaplinul de educație în familie, nici în școală, nu ascute inteligența, caracterul ori aptitudinile copilului, decît temporar, un super-boost efemer. La maturitate, cel îndopat, revenind la setările din fabrică, dă impresia că s-a prostit tuturor celor care l-au cunoscut copil și adolescent. E ca la culturiștii pe steroizi sau la dopați: un drog, cu sechelele de rigoare. Mai de impact sînt relațiile ori banii părinților: de unde și numărul exacerbat de prostovani grămadă în posturile cheie.

cei 7 ani de acasă

Ultimele cercetări dovedesc că educația dată de părinți sau de școală nu are nici un efect asupra copiilor. Nu le crește nici inteligența, nici bunătatea și nici tăria caracterului. Nici lipsa educației nu are efecte, nici supra-încărcarea cu stimuli noi, jocuri, cursuri, ore particulare, artă ori cultură. Copilul e produsul loteriei genetice a ultimelor generații amestecate, și al anturajului din afara familiei. Nu poate fi modificat decît dacă e abuzat, și doar în rău. Așa că lasă-l în pace, nu-ți mai pierde nici vremea cu el, nici veniturile. Dacă-i prost, prost o să moară. Dacă-i deștept, nu-i meritul tău. Nu poți decît să-l enervezi, să te țină minte și să te bage la azil.

predare

Eu încă sper ca școala românească de hackeri – singura recunoscută pe plan mondial – să producă pe unul care să pună învățămîntul online de tot pe butuci. Elevii nu merită să aibă mai multă școală decît vacanță, iar profesorii nu merită să fie toți plătiți. Dacă tot e online, atunci să fie un singur prof pentru toată țara.

cultivare

Cum dau de bani sau urcă pe scara socială, norocoșii parveniți caută să se și cultive. Nu pentru că brusc le-ar fi crescut curiozitatea intelectuală ori veleitățile artistice, ci pentru a ne putea scuipa semințe-n cap cu justificarea superiorității lor, dacă sîntem mai jos decît ei, fie ca să poată accede la cercuri mai înalte, fără să se facă de comedie . Eu m-am pregătit de mic pentru marele salt înainte, crezînd că educația, erudiția, cultura te scapă de sărăcie. Țeapă! Nu te scapă nici de prostie, doar că-ți dă la imbecilitate niște aere, care ți-o dublează.

actualizare statut

Cum dau de bani sau urcă pe scara socială, norocoșii parveniți caută să se și cultive. Nu pentru că brusc le-ar fi crescut curiozitatea intelectuală ori veleitățile artistice, ci pentru a ne putea scuipa semințe-n cap cu justificarea superiorității lor, dacă sîntem mai jos decît ei, fie ca să poată accede la cercuri mai înalte, fără să se facă de comedie . Eu m-am pregătit de mic pentru marele salt înainte, crezînd că educația, erudiția, cultura te scapă de sărăcie. Țeapă! Nu te scapă nici de prostie, doar că-ți dă la imbecilitate niște aere, care ți-o dublează.

teoria

Erudiția, cultura enciclopedică, cititul, și toate celelalte forme de educație și informare sînt în principal doar spălare de creier, cîtă vreme tot ce ai aflat nu a fost trăind-le și simțindu-le pe propria-ți piele, că să vezi că lucrurile stau altfel sau chiar pe dos. Asemeni credinței în orice, care e în întregime doar prostie și prostire.

fraude

Toate școlile și universitățile mioritice funcționează și pe examene aranjate, pe pile sau pe bani. Personal cunosc detaliile de fraudare a admiterii, a parcursului și a încheierii studiilor la universități din Timișoara și Cluj, direct de la studenții ori de la profii universitari beneficiari, că doar nu și-au făcut vile de lux din meditații. Eu am copiat din clasa întîi pînă la licență. N-am corupt pe nimeni. Mergeam la școală pentru colegi, nu pentru diplome. N-am luat oricum niciuna pe drept. Mulțumesc Ministerului Învățămîntului pentru condițiile ideale de absolvire fără merite deosebite. Nu mi-au folosit diplomele la nimic oricum, ca și carnetul de șofer profesionist pe care l-am obținut pe pile. Noroc că n-am omorît pe nimeni, că am încercat totuși uneori și să șofez. Mulțumesc oricum Scolii de Șoferi a Jandarmeriei și Poliției Române pentru permisul cadou. Calul de dar nu se caută la dinți.

parte de carte

Niciodată nu mi-a plăcut școala. Să fi fost profesorii? Genul ăla de jepcuitori, ca popii, și ca politicienii, ca ONGiștii, cei care ar fura și firmiturile unui cerșetor. De carte am avut parte și fără ei, ba am ajuns și departe, dacă socotesc kilometrii. Ia uite ce frumos dau cu mătura!

dresură

Toată spoiala de educație, de bune maniere și de politețe nu e ceva ce le vine natural doar la unii copii mai înzestrați, însă la alții mai primitivi nu, ci e doar măsura dresajului, prin pedepse și recompense, la care primii au fost supuși de mici, iar de care ultimii au fost scutiți. Manierismul copiilor denotă doar gradul de snobism, de conformism conservator și siluitor al părinților. Nici o formă de respect nu vine de la sine, orice dresaj e o formă de viol al sufletului și de otrăvire a minții cu o otravă lentă, dar sigură. E și motivul pentru care pe eroii pozitivi ai intoxicării părintești nu-i găsim decît în filme.

dăscălime

Se știe că dascălii, buni de dracu sau nu, au oroare de predatul online, fiindcă, pe lîngă că le înregistrează și le trădează nepriceperea, prostia, nebunia, abuzul, perversitatea, îi mai și împiedică să frece menta, să se distreze, ori să se ocupe cu probleme personale, ca de obicei. Cînd eram prof îi puneam în catalog prezenți pe cei absenți, le umflam notele tuturor, nota 7 le-o dădeam doar la retarzi, restul căpătau 8, 9, 10, din burtă, și dacă erau bîtă. Părinții credeau că o fac din obligație ori din prietenie pentru ei, majoritatea fiindu-mi foști colegi de școală. Mă interesa pe mine învățămîntul românesc, tot atît cît balada Miorița pe un chinez .

semn de carte

În lumea civilizată, adică cu tradiție în exploatarea celor necivilizați, cărțile de la bibliotecă încă mai au semnul de carte. La noi și pe ăla-l fură, fiind unul din stimulentele ce-i aduc pe cititori pe acolo. De aia-s bibliotecile publice goale, că nu mai au ce fura.

beția hormonilor

Elevii români sînt printre cei mai bețivi din lume. Cică 80% dintre școlari trag la măsea începînd din Generală, de pe la 12-13 ani. Cu fumatul stau mai prost, fiindcă nu le mai ajung banii și de țigări. E și vîrsta primei lor îndrăgosteli, alcoolul facilitîndu-le iluzia frumuseții colegelor lor, tot mai butucănoase și mai grase, victime colaterale ale îndopării părintești și animaliere cu antibiotice și hormoni de creștere.

ereditare

Noroc că începe în sfîrșit școala! Altfel riscam ceva cu mult mai periculos decît coviduțul: să creadă nu doar copiii, ci și părinții, că au scos ceva deștept din ei.

campus

De anul trecut campusurile studențești îs goale, ca și buzunarele celor care-i căpușau: vînzătorii de diplome fără valoare, de cursuri nerecunoscute, de chirii infecte, de alcool, de droguri, de mîncăruri nesănătoase la suprapreț, de cluburi de ars gazul ori de vii, taximetriști hoți, proxeneți de lux, partide de corupți, média, biserici, asociații și culturi de nebuni. Să fie sănătoși!